Masa este o mărime fizică fundamentală caracteristică oricărui corp prin care se măsoară capacitatea de interacţiune a corpului respectiv cu alte corpuri, capacitatea corpului de a urma fidel variaţiile câmpului în care se află.
-(1202221247) Masa ne arată câtă energie potenţială a acumulat un corp prin îndepărtarea sa de restul Universului. (de văzut aici în ce măsură intervine echivalenţa dintre câmpul aflat aproape de un corp uşor şi câmpul aflat departe de un corp masiv)
Un corp masiv nu poate urmări toate variaţiile câmpului, ci doar pe cele de ordin mic, un corp uşor obişnuit poate urmări mai multe variaţii ale câmpului, iar o particulă elementară urmează fidel absolut toate variaţiile câmpului în care se află.
Masa este parametrul dinamic fundamental care exprimă felul în care un corp răspunde la acţiunile realizate asupra sa. Se poate defini o masă liniară, una areolară şi una volumică. Masa liniară exprimă inerţia corpului la modificarea modulului vitezei sale, masa areolară exprimă inerţia corpului la modificarea curburii asociate vitezei, iar masa volumică exprimă inerţia la modificarea torsiunii.
Cu cât este mai masiv un corp, cu atât el răspunde mai greu la solicitările externe. Putem spune metaforic că un corp mai masiv nu este la fel de supus ca şi un corp mai puţin masiv. Una şi aceeaşi interacţiune produce efecte mai mici la un corp cu masa mai mare.
Aşadar, mai putem numi masă cinetică acea masă care conservă modulul impulsului şi mai putem numi masă potenţială (care se descompune, la rândul ei, în masă de precesie şi masă de nutaţie) acea masă care conservă direcţia impulsului.
Masa liniară se corelează cu impulsul, masa areolară se corelează cu momentul cinetic, iar masa volumică să corelează cu impulsul volumic. În acest sens, existenţa masei liniare se datorează legii de conservare a impulsului, existenţa masei areolare (echivalentă cu momentul de inerţie) se datorează conservării momentului cinetic, iar existenţa masei volumice se datorează conservării impulsului volumic.
Masa liniară exprimă capacitatea corpului de a se opune forţelor, masa areolară exprimă capacitatea corpului de a se opune cuplurilor, iar masa volumică exprimă capacitatea corpului de a se opune forţelor volumice.
Masa unui corp arată şi viteza de trecere a timpului pentru corpul respectiv. Masă mare este echivalentă cu scurgere lentă a timpului (mişcări încetinite), iar masă mică denotă o viteză mare de trecere a timpului.
În Fizica elicoidală, masa unui corp este datorată faptului că traiectoria pe care se deplasează corpul respectiv este foarte deformată. Cu cât traiectoria corpului este mai deformată (deformare exprimată precis prin ordinul Frenet al traiectoriei respective), cu atât masa corpului este mai mare. Cu cât ordinul este mai mare, cu atât masa este mai mare.
Putem numi şi masă de rotaţie proprietatea unui corp de a se opune modificării rotaţiei sale. Masa de rotaţie coincide cu momentul de inerţie al corpului şi depinde nu doar de masa corpului, ci şi de distribuţia în plan a substanţei corpului. În acest context, masa propriu-zisă este, de fapt, mai concret, masă de translaţie. Evident, mai putem introduce noţiunea de masă de precesie ca fiind proprietatea corpurilor de a se opune modificării precesiei pe care o posedă acestea.
Relaţia dintre masa de ordinul n şi viteza unghiulară de ordinul n este dată de formula
.
Folosindu-ne de relaţia
obţinem
.
Deci avem şi
.
În ultimă instanţă, niciun corp nu are masă de repaus pentru că niciun corp nu este în repaus.
-[Tatonări]
-(1103281042) Un corp foarte masiv (sau cu impulsul foarte mare?) nu poate urma neregularităţile câmpului prin care trece şi se deplasează aproape rectiliniu. În funcţie de viteza corpului masiv, acesta pică sau nu în „capcana” gravitaţională a unui alt corp.
-(1104102201) Ipoteză: Masa este proporţională cu viteza de variaţie a sarcinii electrice sau a temperaturii. -(1206231223) Probabil, masa este o mărime fizică vectorială, doar că acest lucru s-ar manifesta doar la nivel microscopic.
[/Tatonări]
-