Home / De studiat

De studiat


Am să încerc să scriu aici o listă cu problemele pe care trebuie să le studiez pentru a construi sistematic teoria Fizicii elicoidale. În măsura posibilităţilor, voi ordona această listă după prioritate. Poate că voi reuşi să scriu aici şi modul în care am rezolvat problemele respective.


-(1006200933). O bază de date în Maxima, care să pornească de la punctul fizic şi să înglobeze corect proprietăţile acestuia.
-Dându-se ecuaţia unei curbe, se cere ecuaţia axei generale a curbei respective.
-Şi reciproc, dându-se ecuaţia unei drepte, să se determine curba de ordinul n care are ca axă generală acea dreaptă.
-Cât este modulul impulsului general?
-Cum interacţionează două structuri vecine?
-Relaţia dintre vid şi libertate.
-În vid, corpurile sunt libere. În vid, traiectoria corpurilor este o dreaptă. Deci, corpurile libere se deplasează pe o dreaptă? Şi reciproc? Evident.
-Poate fi mai mare torsiunea decât curbura?
-Pentru a răspunde la această întrebare este suficient să să studiem raportul dintre curbură şi torsiune pentru a vedea dacă acesta poate fi subunitar. Dar acest raport este egal cu tangenta unghiului pe care îl face versorul tangentei triedrului Frenet cu viteza unghiulară a acestui triedru, iar acest unghi poate avea orice valoare, ba chiar începe prin a fi mic. Aşadar, răspunsul la această întrebare este afirmativ..
-Este posibil ca traiectoria unui corp să aibă torsiune nenulă şi curbură nulă?
-Se pare că răspunsul trebuie să fie negativ. De ce? Pentru că dacă ar fi altfel, atunci viteza unghiulară a triedrului Frenet ar fi coliniară cu tangenta. Hmmm, şi totuşi, acesta nu este un argument corect. Şi ce dacă viteza unghiulară este coliniară cu tangenta? Asta e, căutăm un alt motiv.
-Sau afirmativ, căci dacă ar exista o condiţie ce leagă cei doi parametri, atunci ar însemna că torsiunea nu este independentă de curbură.
-Care este expresia energiei unui corp care se deplasează pe o traiectorie de curbură şi torsiune cunoscute?
-Energia cinetică a unui asemenea corp depinde doar de masa lui şi de viteză. Energia potenţială este cea care depinde de forma traiectoriei. Dacă corpul s-ar deplasa rectiliniu, energia potenţială ar fi nulă. Înseamnă că energia potenţială trebuie să exprime abaterea corpului de la traiectoria rectilinie.
-cum este energia potenţială a corpului ce se deplasează pe o traiectorie cu torsiune nenulă, este ea constantă sau variabilă?
-Cum arată o curbă cu radicalul constant?
-Cât de relevantă este o asemenea curbă în raport cu o curbă cu raportul constant?
-Trebuie pornit de la postulatul că orice corp este alcătuit din curenţi electrici de deplasare.
-Trebuie văzut ce tendinţe are un curent electric de deplasare de forma unei elice. Se contractă el sau se dilată? Am putea face un raţionament energetic. Tendinţa oricărui sistem este ca energia lui potenţială să fie cât mai mică? Mă gândesc aici şi la teorema virialului.
-Există o infinitate de legi de conservare, câte una pentru fiecare recurenţă a triedrului lui Frenet? Există numai un număr finit de parametri fundamentali (masă, energie, impuls, moment cinetic, impuls volumic)?
-De studiat curentul electric de deplasare şi eventualitatea ca acesta să fie pus la baza existenţei. E posibil ca tocmai curentul electric de deplasare să reprezinte cărămida materiei. De studiat şi legătura curentului electric de deplasare şi dreptele cu torsiune nenulă.
-De studiat în ce măsură rotaţia este o precesie de ordin mare;
-De studiat elicea fundamentală;
-De studiat relaţia dintre căldură, traiectoria moleculelor şi constanta lui Planck, deci radiaţie.
-Ce este temperatura? Ce se întâmplă cu traiectoria moleculelor unui corp atunci când acesta se încălzeşte? Evident, creşte energia moleculelor.
-Atunci, cum putem mări energia moleculelor? Ce acţiuni trebuie să întreprindem asupra traiectoriei moleculelor pentru ca acestea să aibă o energie mai mare? Trebuie să mărim curbura sau torsiunea traiectoriei moleculelor.

-Ce înţeleg prin nebuloasă de un anumit ordin?

-cred că o nebuloasă de ordinul n este o nebuloasă cu linii de câmp de ordinul n.

-este posibil ca o nebuloasă reală de un anumit ordin să conţină şi nebuloase de alt ordin. De aceea trebuie să fac o distincţie clară între nebuloase reale şi cele teoretice. Nebuloasa teoretică are o singură axă de rotaţie, iar liniile sale de câmp sunt elice cu axa coliniară cu axa de rotaţie a nebuloasei.

-Vreau să fac o funcţie în Maxima pentru curbură, alta pentru torsiune, alta pentru raport, alta pentru ordinul traiectoriei, etc. (Pentru curbură şi torsiune s-a rezolvat, deci şi pentru raportul lor.)

-Să studiez dacă există o relaţie între forma carteziană a unui vector şi forma Frenet a acelui vector.
-(1008222211) Dată fiind legea de mişcare a unui corp, să se determine viteza sa liniară, areolară şi volumică.
-(1010070825) Legătura dintre lungimea unei curbe şi formulele de recurenţă Frenet.
-(1010070906) Inerţia se datorează faptului că traiectoriile nu pot fi haotice, ci trebuie să respecte recurenţa Frenet.
-(1010071020) De studiat dacă nu cumva câmpul electromagnetic poate fi considerat un efect al unui câmp gravitaţional. Se poate studia aceasta ţinând seama de faptul că în orice punct al traiectoriei există trei versori reciproc perpendiculari.
-(1102190713) Teoria cinetico-moleculară pentru a face legătura dintre parametrii traiectoriei moleculelor şi parametrii gazului perfect alcătuit din acele molecule.
-(1102190943) De studiat modul în care Fizica elicoidală poate explica dualitatea undă-corpuscul.
-(1105140927) Dacă am admite că un reper cartezian se roteşte şi se translatează (şi se dilată?), atunci un punct care merge pe o elice ar putea fi în repaus în acel reper, iar ecuaţia elicei ar fi dată de trei scalari invarianţi în timp, raza, pasul (şi viteza?).
-(1110301004) De studiat legătura dintre Fizica elicoidală şi legile lui Kepler.
-(1110301008) De stabilit ecuaţia curbelor de ordinul 1, 2 şi, eventual, 3. Ideal, de găsit o generalizare.
-(1201270207) De studiat abundenţa elementelor uşoare în Univers.
-(1203261154) Vedem mai multe elemente uşoare în Univers deoarece la scară mare fotonii care trec printre planete şi stele se comportă ca şi fotonii care trec la scară mică printre molecule. Deci, analiza spectroscopică a luminii provenite de departe ne arată că sunt mai multe sisteme stelare cu un număr redus de planete.
-(1405311447) Influenţa curburii şi torsiunii unui fir de curent asupra câmpurilor create de către acesta.
-



    Post a comment

    Your Name or E-mail ID (mandatory)

    Note: Your comment will be published after approval of the owner.




     RSS of this page

    Written by:   Version:   Edited By:   Modified

    Un contor din 31 martie 2010

    contoare                                        
    contoare