Oare o elice cu torsiunea periodică este închisă?
* Care este ecuaţia carteziană a elicei închise?
* Cum putem deduce ecuaţia carteziană a unei curbe atunci când cunoaştem ecuaţiile ei naturale? Că invers ştim: calculăm curbura şi torsiunea din ecuaţia carteziană.
* Deci, ca să determinăm ecuaţia carteziană ar trebui să inversăm funcţiile care ne dau curbura şi torsiunea.
* Problema inversării pare mai uşoară pentru elice, căci avem de inversat o singură funcţie, torsiunea sau curbura.
* Care este condiţia ca o curbă Jordan să fie închisă?
* O curbă Jordan este închisă dacă pentru orice punct al curbei corespund două valori diferite ale parametrului .
* Sau, o curbă Jordan este închisă dacă lungimea ei este finită.
* Înseamnă că putem calcula lungimea oricărei curbe?
* Să demonstrăm teorema de recurenţă pentru o curbă închisă. Să arătăm că o curbă închisă implică existenţa unui segment de dreaptă, pe care îl putem folosi chiar pentru a defini parametrul independent.
* Să determinăm care este cea mai simplă curbă închisă în spaţiu. Şi să vedem în ce constă curbele mai complexe decât aceasta.
* Ce este temperatura?
* Cum se explică capacităţile calorice? De ce corpurile au inerţie termică? Ce se întâmplă cu radiaţia termică prin vid, când nu întâlneşte corpuri mai reci?
Iată cam ce întrebări îmi pun eu (cu eventualele răspunsuri aferente):
Întrebări (probleme) nesortate:
-(1006171104). Nu cumva neuniformitatea câmpului gravitaţional este întotdeauna coexistentă (sau chiar echivalentă) cu un câmp magnetic?
-(Dumincă 13 iunie 2010, 15:34). Ce urmează după viteza liniară, viteza areolară şi viteza volumică? Mai există vreo viteză? Este recursiv acest proces?
-Având în vedere faptul că doar trei vectori sunt liniar independenţi, se pare că putem găsi o recursivitate asemănătoare celei inerente formulelor lui Frenet.
-(Duminică, 13 iunie 2010, 7:34). De ce s-a spart în bucăţi cometa Shoemaker-Levy înainte ca ea să cadă pe Jupiter?
-(Vineri, 21 mai 2010, 8:43). Cum se mişcă baricentrul unui sistem fizic?
-Un prim răspuns ar fi că baricentrul se mişcă pe cea mai simplă traiectorie posibilă în acel sistem. Masa asociată baricentrului este masa întregului sistem.
-(Joi, 20 mai 2010, 12:31). Cum pot utiliza lagrangeanul în Fizica elicoidală? Aduce el elemente suplimentare în această Fizică?
-cum putem calcula impulsul general al unei particule când cunoaştem masa de repaus şi legea de mişcare ale particulei?
-ce sunt particulele elementare din punctul de vedere al Fizicii elicoidale?
-din punctul de vedere al Fizicii elicoidale, particulele elementare nu sunt altceva decât corpuri obişnuite, însă, care se deplasează pe traiectorii mai complicate (deci de ordin mai mare). Forma concretă a traiectoriei particulelor elementare îmi este încă necunoscută, dar convingerea că ele nu sunt altceva decât corpuri obişnuite ce diferă doar prin forma traiectoriei îmi este de nezdruncinat.
-Particulele cu spin semiîntreg sunt sisteme de particule în număr impar, iar cele cu spin întreg sunt sisteme de alte particule mai simple în număr par.
-ce relaţie există între sarcina electrică a unui corp şi raportul Frenet al traiectoriei sale?
-sunt cuantificate vitezele sau între două viteze oarecare posibile există un întreg interval continuu de alte viteze posibile?
-care sunt axiomele Fizicii elicoidale?
-MAXIMA şi PROLOG, relaţionarea informaţiilor, bază de cunoştinţe în Maxima.
-problema semnului torsiunii elicei.
-dacă momentul cinetic este tocmai dublul produsului dintre masă şi viteza areolară, la fel se întâmplă oare şi cu impulsul volumic, adică este acesta de şase ori produsul dintre masă şi viteza volumică?
-prin ce proprietăţi cinematice diferă mărimile şi ?
-care sunt formulele ce guvernează mişcarea pe o elice sinusoidală?
-cum trebuie formalizată matematic elicea sinusoidală?
-prin ce diferă, din punctul de vedere al mişcării moleculelor, aerul încălzit prin convecţie de aerul încălzit prin radiaţie? Oare aerul încălzit prin convecţie conţine molecule mai rapide, iar aerul încălzit prin radiaţie conţine molecule ce se deplasează pe traiectorii mai torsionate?
-oare acţiunea este invariantă la omotetie?
-care este ecuaţia unei curbe de ordinul doi?
Întrebări fundamentale:
-curenţii electrici de deplasare în vid (care alcătuiesc lumea) sunt curbe închise sau deschise? Presupun că sunt închise.
-1). Cum depinde masa de traiectorie?
E posibil ca masa să depindă de curbură. De fapt, am dat răspunsul, doar că nu l-am demonstrat .
Trebuie să determin care este diferenţa dintre energia unui corp ce merge pe o elice (sau pe o curbă oarecare) şi energia aceluiaşi corp care merge pe o dreaptă. De exemplu, energia elicoidală a unui corp care merge pe un cerc cu viteza v este tocmai energia sa cinetică. Totuşi, privit de la distanţe mari, corpul pare în repaus. Atunci, putem spune că dacă presupunem că acel corp este în repaus, atunci trebuie să admitem că el este mai greu.
-2). Cum depinde sarcina electrică de traiectorie?
-3). Cum intervine constanta lui Planck în Fizica elicoidală?
-4). Cum pot fi deduse ecuaţiile lui Maxwell în Fizica elicoidală?
-5). Care sunt proprietăţile electromagnetice ale unui corp care merge pe o elice?
-6). Care sunt (sau trebuie să fie) postulatele Fizicii elicoidale?
-7). Cum putem deduce legea gravitaţiei în Fizica elicoidală?
Întrebări amănunţite:
-1). Cât este viteza aparentă în mişcarea pe elice? Am dat deja răspunsul:
. Deci mai putem scrie că viteza aparentă este .
-2). Cum explic experimentul lui Franck-Hertz prin care s-au observat ciocnirile plastice ale electronilor cu atomii de mercur? Ce proprietăţi ale traiectoriei se modifică fundamental într-o ciocnire plastică? Am impresia că într-o ciocnire plastică, electronul trece la o traiectorie de ordin superior.
-3). Atomii sunt bobine toroidale parcurse de curenţi electrici de deplasare?
-(1006252300) Chiar există impuls volumic? Cum demonstrez riguros aceasta?
-(1006252301) Care dintre mişcări defineşte un corp magnetizat, mişcarea de rotaţie sau mişcarea de precesie (existenţa sau variaţia momentului cinetic)?
-(1011270834) Care sunt experimentele ce ar trebui să stea la baza Fizicii elicoidale?
-(1011270835) Ce relevanță are numărul lui Avogadro în Fizica elicoidală?
-(1011270826) Cum deduc constanta gazelor în Fizica elicoidală?
-(1011271114) Oare masa este determinată de dimensiunile corpurilor?
-(1012140831) De ce au corpurile inerție?
Pentru că nu pot avea orice traiectorie și nu se pot supune tuturor mișcărilor, oricât de haotice ar fi ele. Altfel spus, pentru că derivatele de ordin mai mare decât un anumit număr natural finit se anulează toate.
-(1012161546) Ar trebui văzut dacă nu cumva un câmp gravitațional poate fi considerat și câmp magnetic.
Ridic această problemă pentru că
-(1012200017) Nu cumva toate corpurile au aceeași viteză volumică?
-(1012201649) Ce noțiune matematică poate modela cel mai bine corpul?
-(1012201754) Este gravitația un efect termodinamic, prin care două sisteme tind să ajungă la echilibru termodinamic?
-Probabil că nu, căci ar însemna că atracția depinde de temperatură.
-(1105072105) Rămâne constantă viteza unui sistem de corpuri care cad unul spre altul?
-(1107171431) Să presupunem că pe un inel aşezăm n particule identice. Vrem să comparăm forţa gravitaţională dintre două asemenea particule consecutive aparţinând inelului cu forţa gravitaţională dintre inelul însuşi şi una dintre particule.
-Fie R raza inelului. Atunci, distanţa dintre două particule consecutive va fi . Atunci, forţa de atracţie gravitaţională dintre două particule consecutive va fi . Observăm că această forţă creşte foarte mult dacă creşte numărul particulelor, ea depinzând de pătratul numărului de particule.
-Să determinăm acum forţa cu care atrage inelul o particulă. Ei, asta e mai greu un pic, pentru că trebuie să însumăm toate forţele de atracţie ale celorlalte particule. Forţa cu care acţionează o particulă aflată într-o anumită poziţie pe inel depinde de unghiul dintre raza vectoare a acelei particule şi raza vectoare a particulei de referinţă, ambele duse din centrul inelului. Sau, mai putem spune că ea depinde de indicele k al particulei. Ştim că centrul inelului se află la mijlocul ipotenuzei unui triunghi dreptunghic într-una dintre particulele de pe inel. Distanţa dintre două particule oarecare pe inel este baza unui triunghi isoscel.
-(1107171659) Relevanţa momentului cinetic pentru energia totală a unui inel în rotaţie.
-(1201221326) Există vreo legătură între faptul că planetele mari şi gazoase din sistemul solar sunt colorate diferit (dinspre roşu (Jupiter) înspre albastru (Neptun)) şi deplasarea spre roşu cu distanţa a liniilor spectrale?
-(1203050946) Dacă un câmp gravitaţional accelerează la fel orice corp, atunci de ce nu accelerează şi fotonul?
-(1203110743) Oare momentul de inerţie al unui corp liber se conservă?
-(1203110744) Oare există un moment de inerţie la dilatare?
-(1204251012) Se pune problema de a stabili care sunt relaţiile dintre vitezele proiecţiilor punctului pe curbele subordonate. De exemplu, ştim că viteza proiecţiei punctului de pe elice pe axa elicei este egală cu raportul dintre viteza pe elice şi o constantă ce depinde numai şi numai de lancretianul elicei. În acest context, vrem să stabilim ce se întâmplă cu vitezele pe o curbă de precesie constantă.
-(1206072313) Cât este lungimea unei curbe închise în funcţie de curbura şi torsiunea ei?
* (1206121334) Dacă ni se dă curba în coordonate naturale, atunci este suficient să inversăm funcţia care ne dă curbura şi torsiunea.
* (1207072225) Interesant ar fi dacă am putea determina curbura în funcţie de torsiune. Problema este că există două posibilităţi pentru aceasta: una dată de lancretian şi alta dată de darbuzian. De aceea ar trebui analizat dacă o curbă poate fi considerată ca fiind suma dintre o elice (curbă de lancretian constant) şi o darbuziană (curbă de darbuzian constant).
-(1206072351) Care este ecuaţia generală a unei elice în coordonate carteziene? Dar a unei elice închise?
-(1207072157) Oare dacă un corp se deplasează pe o curbă închisă faţă de un observator, atunci cum se deplasează acelaşi corp faţă de alt observator? Nu cumva tot pe o curbă închisă?
* Am putea raţiona în modul următor: dacă un luxon parcurge o curbă închisă de o anumită lungime şi într-un anumit timp, atunci faţă de un alt observator luxonul nu se poate deplasa decât tot pe o curbă închisă, doar că timpul în care luxonul parcurge curba creşte, deci ceea ce înseamnă că a crescut lungimea curbei închise parcurse de luxon.
-(1207091645) Totul despre ciocnire.
-(1207101137) De studiat mişcările sistemului solar.
* Conform Fizicii elicoidale, planetele se mişcă pe elice cu un ordin mai mare decât Soarele, iar sateliţii pe elice cu un ordin mai mare decât al planetelor.
* Asta ar însemna că unghiul dintre tangenta traiectoriei unui satelit şi tangenta traiectoriei unei planete este variabil.
* De văzut legătura dintre parametrii traiectoriei unei planete şi cei ai unui satelit.
* Apoi de arătat ce modificări implică luarea în considerare a mişcării Soarelui în jurul Galaxiei.
-(1207101142) De studiat influenţa observatorilor asupra experimentelor.
-(1207101144) De explicat experimentul de interferenţă a particulelor şi faptul că observatorul modifică franjele.
Uploading ....
şi 
?
.
. Deci mai putem scrie că viteza aparentă este 
.
