| | | |
 Uploading ....Poziţia unui sistem este un ansamblu de cantităţi geometrice care determină în mod univoc locul şi orientarea pe care o posedă sistemul respectiv.
Nu este suficient să cunoaştem poziţia centrului de masă al sistemului respectiv, deoarece sistemul se poate şi roti chiar dacă centrul de masă este în repaus. De asemenea, nu este suficient să cunoaştem poziţia dreptei de masă a sistemului respectiv.
Există transformări ce modifică numai modulul poziţiei corpurilor şi transformări care modifică numai direcţia poziţiei. Transformările care modifică direcţia poziţiei sunt şi ele de două tipuri: transformări care modifică valoarea curburii asociate şi transformări care modifică valoarea torsiunii asociate. Conform teoremei de recurenţă a formulelor lui Frenet ce stă la baza Fizicii elicoidale, poziţia nu poate fi modificată altfel, decât prin asemenea transformări (care modifică modulul, curbura şi torsiunea).
Orice sistem se poate translata, roti şi dilata. Pentru precizarea translaţiei este necesară cunoaşterea poziţiei unui singur punct (orice punct al sistemului). Pentru precizarea rotaţiei este necesară cunoaşterea poziţiei unei singure drepte.
Dacă nu am avea o definiţie corectă a nebuloasei, atunci pentru a cunoaşte poziţia unei nebuloase ar trebui să cunoaştem poziţia fiecărei particule componente a nebuloasei. Dar noi ştim că, prin definiţie, o nebuloasă este un ansamblu de particule care au proprietăţi cinematice identice (au aceeaşi viteză de rotaţie, aceeaşi viteză de precesie, etc.).
Originea poziţiilor poate fi considerată centrul de masă al sistemului. Toţi vectorii de poziţie ai particulelor componente ale nebuloasei trebuie să satisfacă formulele lui Frenet. Niciun vector de poziţie nu poate varia altfel.
|
|
|
| | | |
|
