Las aici pentru posteritate un dicționar incipient cu noțiuni riguroase ale Fizicii elicoidale. Un asemenea dicționar ar trebui să fie un capitol al unei viitoare cărți.
Voi încerca să-l îmbunătățesc de-a lungul timpului și să mi-l însușesc și eu așa cum l-am deschis aici, căci mă mai abat de la notații uneori.
\section*{Dicționar de noțiuni ale Fizicii elicoidale}
\subsection*{Axa elicei}
Dreapta fixă din spațiu în jurul căreia se deplasează un mobil aflat pe elice.
\subsection*{Curbură complexă}
Mărimea fizică notată cu $\alpha$, a cărei parte reală și imaginară este curbura, respectiv, torsiunea. Așadar, avem $\alpha=\kappa+\mathbf{i}\tau$. Curbura complexă este inversul razei complexe.
\subsection*{Darbuzian}
Numim darbuzian mărimea fizică asociată curbei dată de $d=\sqrt{\kappa^2+\tau^2}$, unde $\kappa$ și $\tau$ sunt curbura și, respectiv, torsiunea elicei. Darbuzianul este modulul curburii complexe.
\subsection*{Densitatea elicei}
Numărul de spire pe unitatea de lungime. Este inversul lungimii spirei. Așadar, $\rho=\frac{1}{L}=\frac{1}{2\pi\sqrt{a^2+b^2}}=\frac{d}{2\pi}$.
\subsection*{Elice}
Elicea este o curbă netedă în spațiu pentru care raportul dintre curbură și torsiune (adică, lancretianul) este constant. În cazul elicei oarecare, darbuzianul poate fi variabil, spre deosebire de elicea circulară ai cărei lancretian și darbuzian sunt constanți.
\subsection*{Elice circulară}
Elice pentru care nu doar lancretianul este constant, ci și darbuzianul.
\subsection*{Elice perfectă}
Elicea perfectă este elicea a cărei curbură este peste tot egală cu modulul torsiunii. Elicea perfectă are modulul lancretianului unitar. Există două tipuri de elice perfecte: elice cu $l=1$ și elice cu $l=-1$. Moleculele dintr-un gaz aflat în echilibru se mișcă pe elice perfecte. Elicea perfectă este elicea de energie și stabilitate maximă. Unghiul elicei perfecte este $45^\circ$.
\subsection*{Elice scurtă, elice lungă}
Elicea al cărei pas este foarte mic este elice scurtă, în timp ce elicea cu pasul foarte lung este elice lungă. Fotonii se deplasează pe elice lungi și subțiri, în timp ce corpurile cerești se deplasează pe elice scurte și groase.
\subsection*{Elice subțire și elice groasă}
Elicea subțire este o elice a cărei rază este foarte mică, în timp ce elicea groasă este elicea cu raza foarte mare.
\subsection*{Gaz elicoidal}
Un gaz în care toate moleculele se mișcă pe o elice în cea mai mare parte a timpului. Moleculele nu se ciocnesc între ele, iar ciocnirile cu pereții schimbă doar semnul pasului (deci și al torsiunii și al lancretianului). Moleculele gazului elicoidal aflat la echilibru se mișcă pe elice perfecte.
\subsection*{Lancretian}
Numim lancretian raportul dintre curbură și torsiune și se notează cu $l$. Avem, așadar, $l=\frac{\kappa}{\tau}$.
\subsection*{Lungimea spirei}
$L=2\pi\sqrt{a^2+b^2}$, unde a și b sunt raza elicei și, respectiv, pasul ei barat.
\subsection*{Pasul barat al elicei circulare}
Raportul dintre lungimea pasului și $2\pi$. Se notează cu $b$ și avem $b=\frac{k}{2\pi}$.
\subsection*{Pasul elicei circulare}
Distanța dintre începutul și sfârșitul unei singure spire. Se notează cu $k$ și avem $k=2\pi b$. A nu se confunda pasul și curbura, adică $k\neq\kappa$.
\subsection*{Perioada elicei circulare}
Intervalul de timp în care un mobil parcurge cu viteză constantă o spiră a elicei circulare. Se notează cu $T$.
\subsection*{Rază complexă}
Mărimea fizică $R=a+\mathbf{i}b$, unde $a$ și $b$ sunt raza elicei și, respectiv, pasul barat al elicei. Raza complexă este inversul curburii complexe.
\subsection*{Spira elicei circulare}
Cea mai mică porțiune de elice aflată între două puncte consecutive de pe o dreaptă paralelă cu axa elicei circulare.
\subsection*{Torsiune complexă}
Mărimea fizică notată cu $\beta$ a cărei parte reală și imaginară este torsiunea și, respectiv, curbura. Avem astfel $\beta=\tau+\mathbf{i}\kappa$. Între torsiunea complexă și curbura complexă există relația $\beta=\mathbf{i}\overline{\alpha}$, unde bara de deasupra semnifică conjugarea numărului complex.
\subsection*{Unghiul elicei}
Unghiul dintre orice dreaptă tangentă la elice și axa elicei. Se notează cu $\theta$. Dacă unghiul este nul, elicea degenerează într-o dreaptă, iar dacă unghiul este drept, elicea devine un cerc. În Fizica elicoidală nu există niciun reper în care unghiul elicei să fie nul sau drept. Altfel spus, orice schimbare de reper transformă o elice în altă elice.
Uploading ....