Axă


Numim axă a unei traiectorii orice dreaptă suport a unei tangente Frenet. Tangenta Frenet de ordinul zero defineşte (este coliniară cu) axa de ordinul zero, iar tangenta Frenet de ordinul k > 0 defineşte axa de ordinul k.
Axa de ordinul unu este dreapta suport a vitezei cu care se roteşte triedrul Frenet de ordinul zero, iar axa de ordinul k este dreapta suport a vitezei cu care se roteşte triedrul lui Frenet de ordinul k-1.
Dacă un corp se deplasează, de exemplu, pe o elice, atunci axa cilindrului pe care se înfăşoară elicea coincide cu axa de ordinul unu a elicei. În acest caz particular, axa de ordinul unu este constantă, iar axa de ordinul zero precesează cu viteza unghiulară a triedrului Frenet.

Una dintre marile realizări ale Fizicii elicoidale este relevarea faptului că pentru orice traiectorie există un ordin finit n astfel încât orice axă de ordin mai mare sau egal cu n este constantă. Această proprietate permite definirea acestei axe constante drept axă generală a traiectoriei respective. Numărul n este tocmai ordinul traiectoriei respective.
De exemplu, dreapta are ordinul zero. Axa generală a dreptei are ordinul zero. Elicea are ordinul unu pentru că axa generală a elicei are ordinul unu.
Axa generală a unei structuri este axa de rotaţie a acelei structuri.

Obiective
-determinarea ecuaţiei axei generale a unei curbe în funcţie de ecuaţia acelei curbe.
-compararea axei generale cu axa medie.
-





     RSS of this page

    Written by:   Version:   Edited By:   Modified

    Un contor din 31 martie 2010

    contoare                                        
    contoare